RPG RPG RPG

Am descuiat usa, am apasat pe clanta ca sa ii deschid, apoi m-am indepartat de usa cautand cheile, in timp ce el a intrat.
Nu imi foloseam masina prea des. O consideram mult prea.. neobisnuita pentru a merge cu ea pe strazi. Le-am luat din sertar, am aruncat o ultima privire in oglinda apoi m-am intors la Sergiu, ce astepta in hol.

-Cu ce ai venit pana aici?

-Cu taxiul!am spus in timp ce am pasit in hol.

Arata bine in acea rochie si chiar o prindea culoarea;parca imi placea mai mult asa,dar si ca de obicei era frumoasa.

-Imi place rochia!Totusi luam taxi sau..poate are carnet;adica n-o vad mergand cu taxiul prea des.

M-am uitat la el cu surprindere. Avea idee macar despre ce vorbea?!

-Cum crezi tu ca apar eu la o astfel de petrecere intr-un taxi?! Sergiu, dragule, cred ca e momentul sa iti spun ca nu sunt o curva, asa cum m-am comportat pana acum. Te rog, in seara asta o sa fi cavalerul meu si o sa fi elegant. A, da, si mergem cu masina mea.

Am iesit din scara, apoi ne-am dus in parcarea din spatele blocului ca sa iau masina. Aveam un Honda Accord alb. Ma rog, fusese masina fratelui meu initial, dar din moment ce el si-a cumparat alta, eu am cumparat-o pe aceasta de la el.

-Eu conduc.

-Dar n-am zis niciodata ca ai fi una din acelea!am spus oftand usor.Chiar nu ma gandisem vreodata ca ar putea fi,dar poate spusesem ceva care sa o faca sa creada.

Am coborat treptele si n-am mai scos nici un cuvant;am ajuns in parcare si avea o masina chiar draguta.Nu eram genul care murea dupa masini si atata timp cat functiona n-aveam pretentii.

-Ok,tu conduci,doar e a ta!

Am oprit mai intai la un magazin de bijuterii, aproape de centru.

-Asteapta-ma, revin in 5 minute.

Dadusem o comanda pentru un ceas in urma cu 2 saptamani. Acesta era sa fie cadoul pentru Alexander. Era din aur alb, cu o inscriptie pe spate. L-am verificat, l-am pus intr-o sacosa de cadou apoi m-am intors la masina.

-Bun.. nu mai avem mult.

Se pare ca era altfel si abia acum imi arata si mie;macar sa nu mor prost,vorba 'ceea.Oricum aveam timp sa aflu mai multe si mai ales sa aflu cine era acel prieten.

Cladirile zburau si parca de izbeau de parbriz lasand urme ce dispareau in cateva secunde si care se succedau intr-o armonie aparte.

-Si,va cunoasteti de mult,presupun?am spus in timp ce priveam pe geam.

Am privit o secunda in gol, apoi mi-am amintit ca eram la volan.
"De cand slabisem", mi-am zis, apoi mi-am scuturat usor capul.

-Nu chiar. Cam de un an si ceva, cred. Oricum, sa stii ca e o persoana fascinanta. Toata lumea de acolo e. O sa te obisnuiesti, sunt prietenosi. Promit.

Am zambit, apoi am oprit masina in fata unui restaurant destul de mare. Mi-am dat jos centura si am iesit din masina, facandu-i semn sa faca acelasi lucru.

Am ascultat ce-a spus si vroiam sa ma conving personal;parerile pot varia de la persoana la persoana si prima impresia conta intotdeauna.

A oprit masina si apoi a coborat;mi-am desfacut si eu centura si am iesit din masina,inchizand portiera.Mi-am aranjat sacoul si camasa si apoi am trecut pe langa masina si am prins-o usor de doua degete.

-Imi permiti sau preferi sa intram separat?

Am oftat si l-am luat de brat. Eram aproape la fel de inalta ca el cu tocurile. Uram ca eram atat de mica.

Am intrat in restaurant si se parea ca nu erau inca foarte multi invitati sositi. Din cate discutasem eu cu Alexander, ar fi trebuit sa fie in jur de 50. Desi nu stiam exact cati isi confirmasera si prezenta.

Mi-am pus plasa de cadou pe o masa de la intrare, unde erau asezate si altele, alaturi de o eticheta cu numele meu, apoi am cautat cu privirea sarbatoritul.

-Sa nu ii spui niciodata "Alex".

L-am vazut langa masa "staff-ului", acolo unde statea el, sora lui, si alti 2 prieteni foarte apropiati de-ai lui. Eu nu ma numaram printre acele persoane, desigur. Si-a deschis bratele in semn de bun venit cand a vazut ca ma apropii. Eu l-am aprobat cu o scurta miscare din cap, apoi a venit mai aproape si l-am sarutat pe obraji, urandu-i clasicul "La multi ani" si priviri incantate. Arata chiar bine in seara aceea.

-El, e partenerul meu, Sergiu.
Am aratat spre el si Alexander si-a mutat brusc privirea de la mine, ridicand spranceana dreapta asa cum facea de obicei, intinzandu-i mana cavalerului meu.

-Nici n-am de gand..am spus incet.

Erau destui invitati si totul era aranjat cu gust;tinutele erau fiecare frumoase,iar rochiile doamnelor si domnisoarelor se asortau cu costumele sau cravatele domnilor.Fiecare detaliu fusese caculat cu atentie si minutiozitate.

L-a sarutat pe obraji si i-a urat "La multi ani!" apoi ne-a facut cunostinta;doream sa fac o impresie cat de cat buna si speram sa fiu macar la jumatate din asteptarile ei.


-Buna seara,domnule Alexander!am spus si i-am strans mana usor.Ma bucur sa va cunosc!

-Deasemenea, se auzi raspunsul scurt al lui Alexander, cu vocea sa pe jumatate stinsa., urmata de o expresie calda pe fata.

Ne-a aratat cu mana dreapta doua locuri libere, destul de aproape de masa lui. Eu am inclinat usor din cap si ne-am dus acolo unde ne indicase.

Parea o persoana educata si cu un caracter bine conturat;o persoana ce se integra repede si mai ales printre asemenea persoane.Ne-am indicat doua locuri si am indreptat spre ele.

Am tras un scaun:
-Domnisoarele intai!

-Mersi.
M-am asezat si mi-am pus apa minera intr-un pahar cu picior, apoi am asteptat sa se aseze si Serigu.

Dupa ce s-a asezat am luat si eu loc si am inceput sa privesc discret prin jur,nevrand sa deranjez pe cineva cu privirile mele.

-Sti s-ar putea sa nu zic prea multe,adica nu cunosc pe nimeni!

Nu eram genul care sa se bage in seama si mai ales intr-un asemenea loc.

-Te obisnuiesti. My friends are really friendly

Sala se aglomera tot mia mult..

-Li se vede pe fete!am spus glumind.

Chiar pareau de treaba si cu siguranta va fi o seara interesanta.Deja incepusera sa mai vina invitati si pareau persoane intelectuale;poate chiar ma inselasem in privinta ei.Dar n-aveam de unde sa stiu cum e daca o intalnisem intr-un bar si se comportase asa in aceste zile.

-Si..prietenul tau,nu te-a insotit?

Oare imi zisese ca n-are sau uitasem eu;nu-mi mai aminteam.

-Neah. Prietenul meu e plecat din oras cateva saptamani.

Am mai luat o gura de apa, lasandu-ma pe spate pe scaun.

-Inteleg!Oricum va vedeti cand se intoarce!

Mi-am pus si eu intr-un pahar apa si am luat o inghititura repunandu-l pe masa.Ce cautam acolo nici eu nu stiam;nu ma simteam in largul meu,iar ea parea chiar plictisita: de ei nu,de mine da.

-Tot ce e posibil.

-Mda!am spus incepand sa-mi piara cheful.

Tot incercasem sa ma inteleg cu ea si chiar ma dusesem atunci la ea si acum eram aici.Ce nu-i convenea?Ca nu ma culcasem cu ea si nici acum nu ma purtam ca un "barbat"?

-Zii clar..ce vrei?M-am saturat sa stau ca un prost si sa ma gandesc!